Gandire convergenta vs. gandire divergenta
Fiecare persoana se distinge de celelalte prin modul in care gandeste. Abordarea fiecaruia pentru gasirea solutiei la o problema poate fi incadrata fie in gandire convergenta, fie in gandire divergenta.
Acesti termeni au fost introdusi in anii 1960 de un psiholog pe nume J.P. Guilford. Conform acestuia, exista tot timpul doua modalitati de gasire a unei solutii. O modalitate directa, prin care se gaseste solutia optima printr-o gandire direct la subiect, avand atentia concentrata pe problema – cunoscuta sub numele de gandire convergenta – si o modalitate indirecta, in care se analizeaza problema, se iau in considerare mai multe modalitati de rezolvare si se genereaza diverse idei creative – cunoscuta sub numele de gandire divergenta.
Mai simplu spus, gandirea convergenta implica gasirea solutiei corecte fara o abordare creativa. O persoana are gandirea convergenta in momentul in care singurul scop este gasirea celui mai bun raspuns posibil la o anumita intrebare. Va gandi intr-o maniera directa, precisa si eficienta din punct de vedere al timpului consumat. Toate cunostintele sunt folosite in acest scop. Gandirea convergenta este specifica persoanelor care sunt constiente si se concentreaza exclusiv pe rezolvarea problemei ce o au in fata. Acest mod de gandire este preferat cand sunt necesare solutii rapide si precise.
Abilitatea de a gandi „outside the box” – cum ar spune unii – este cunoscuta ca si gandire divergenta. O persoana cu o astfel de gandire include absolut toate posibilitatile de gasire a unei solutii, gasind chiar idei creative de a face lucrurile sa mearga. Acest mod de gandire nu cunoaste limite de timp sau de imaginatie, persoanei ii este lasata libertate completa de gandire asupra ideilor inovative si extraordinare ce pot aduce rezultate bune. Gandirea divergenta este un lucru natural la persoanele cu o minte creativa, insa poate fi cultivata si prin punerea in practica a diverselor tehnici de imbunatatire a creativitatii.
Un exemplu concret in acest sens ar fi problemele pe care le face un telefon. O persoana ce gandeste convergent va observa acest lucru si va ajunge rapid la concluzia ca trebuie inlocuit. Cel cu o gandire divergenta va incepe sa caute motivele pentru care telefonul nu functioneaza corect, il va duce la verificat si abia daca dupa verificari inca nu functioneaza bine, poate isi va cumpara unul nou.